În multe ţări, taxa de drum pentru autoturisme s-a dovedit a fi o decizie economică bună. În Germania, taberele pro şi contra se înfruntă de ani de zile. În tot acest timp, fiindcă nimic nu s-a schimbat, singurii care au avut de câştigat au fost şoferii. Acum, însă, starea proastă a drumurilor şi podurilor, care necesită investiţii de miliarde de euro, ar putea duce la o decizie în favoarea vignetei.
Dacă ar fi după Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria, taxa de drum ar completa bugetul destinat lucrărilor de reparaţii la infrastructură. În orice caz, liderul formaţiunii, Horst Seehofer, ar taxa numai maşinile străine, aflate în tranzit pe teritoriul Germaniei. În fond, susţin reprezentanţii CSU, şi şoferii germani care se deplasează în străinătate sunt obligaţi să-şi cumpere vignetă.
Într-adevăr, sub o formă sau alta (interval de timp sau număr de kilometri parcurşi), aproape toate statele europene percep taxă de drum. De exemplu, în Austria se foloseşte vigneta (preţ: 80 de euro pe 12 luni). În Italia şi Franţa şoferii plătesc autostrada "la kilometru", adică în funcţie de porţiunile de drum folosite.
Nu banii lipsesc
Spre deosebire de Germania, multe autostrăzi şi drumuri naţionale, din ţările mai sus amintite, sunt întreţinute din fonduri private. Investiţia se amortizează din taxa de drum. Banii încasaţi se duc direct în lucrări de reparaţii şi înfrumuseţare. În Republica Federală există puţine tronsoane de drum în administrare privată.
Întreţinerea infrastructurii rutiere şi feroviare şi a căilor navigabile îi revine statului german. Ca în orice altă parte a lumii, proprietarii de maşini plătesc impozite. Tabăra celor care se opun taxei de drum acuză ministerele de resort că nu sunt capabile să gestioneze eficient, banii colectaţi din impozite.
"Şoferii germani contribuie la buget cu 5
