Jurnalul de vacanţă vă poartă astăzi către sudul ţării. O călătorie iniţiatică în care veţi traversa vechii codri ai Vlăsiei, admira Mănăstirea lui Vlad Ţepeş, căuta flora şi fauna protejată a României, atinge statuia viteazului Mihai sau vă veţi minuna de perfecţiunea conacului ridicat de Udrişte Năsturel. Toate cu campania „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“, marca „Adevărul“.
Departe de vacarmul cu care oraşele ne-a obişnuit, între Bucureşti şi Giurgiu, se află trei mari puncte de atracţie necunoscute majorităţii românilor.
Prima oprire este la Comana, o zonă cu un potenţial turistic incredibil, cele mai importante “puncte” fiind Parcul Natural şi Mănăstirea lui Vlad Ţepeş.
Pentru a ajunge aici (dinspre Bucureşti) există două variante. Prima dintre ele este prin Adunaţii Copăceni iar cea de-a doua prin Călugăreni. Dacă veniţi dinspre Giurgiu, cel mai sigur drum este pe DN5 până la Călugăreni, apoi un viraj la dreapta pe DJ603.
Un parc natural cum altul nu-i
Parcul Natural Comana este format din Pădurea Comana şi Balta Comana. Are o suprafaţă de aproximativ 25.000 de hectare şi se află în partea central-estică a judeţului Giurgiu.
În afară de Comana, pădurea ocupă şi zone care aparţin de localităţile Băneasa, Călugăreni, Colibaşi, Greaca, Gostinari, Mihai Bravu şi Singureni.
Aici se regăsesc stejari seculari, ultimele rămăşiţe din Codrii Vlăsiei, pădurea conservând numeroase specii vegetale şi animale de origine sudică, multe dintre ele protejate. Simbolurile Parcului Natural Comana sunt bujorul românesc şi ghimpele, plante declarate monumente ale naturii.
Dacă bujorul are în luna mai o sărbătoare dedicată, ghimpele din Comana are o poveste aparte. Legenda spune că această plantă a apărut după ce Vlad Ţepeş a fost ucis în locul cunoscut drept “Fântâna
