Societatea falimentară Olservmin a întreţinut, ani de zile, afacerile unei alte firme, Tursind Min SRL, administrată de Mădălina Berbecel. În timp ce una din firme se ducea de râpă, cealaltă prospera, chiar dacă în spatele lor erau aceleaşi persoane. Potrivit unui raport al Comisiei de cenzori, privind activele şi pasivele Olservmin la 30 iunie 2012, societatea plătea cam toate taxele pentru Hotel Mina, administrat de Tursind Min, însă nu încasa nici un leu pentru amortizare. La construcţia clădirii a participat şi Olservmin, cu vreo 1,5 milioane de lei, un procent considerabil din valoarea totală de 3,1 milioane de lei a hotelului. Cu toate acesta, firma a rămas cu banii daţi, pentru că profitul a ajuns în altă parte.
Într-o evaluare făcută de Dănuţ Pistriţu în anul 2010, Olservmin SRL apare cu un aport financiar destul de mare la ridicarea Hotelului Mina. Astfel, în 2005, când a fost finalizat, Olservmin cotizase cu 1.526.348 de lei, iar în urma reevaluării din 2010, aportul financiar era de 1.381.431 de lei, adică 37% din valoarea totală a imobilului. Potrivit evaluării lui Pistriţu, în 2010, hotelul valora 3.116.988 de lei, la care se mai adaugă baza sportivă în valoare de 132.530 de lei şi dotările în valoare de 469.971 de lei. Toate acestea au fost asigurate, conform raportului, de patru acţionari, respectiv Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia cu 25%, Clubul Sportiv Pandurii Lignitul Târgu-Jiu cu 23%, Centrala Naţională Confederativă a Sindicatelor Miniere din România (CNCSMR) cu 15% şi Olservmin cu 37%. Cu toate că procentele sunt în favoarea firmei sindicale, nu la fel se întâmplă şi cu avantajele financiare, lucru tipic, de altfel, pentru asociaţiile sau societăţile în care apar sindicatele conduse de Marin Condescu. Mai mult, în sarcina acţionarului majoritar au căzut cheltuielile, în timp ce profitul a ajuns în administrarea unui terţ.
Hote