Deputatul PSD Bogdan Diaconu, care a luat calea cea mai scurtă spre celebritate, naţionalismul, se luptă cu fantomele husarilor din Berceni. Că altă legătură cu maghiarii sau cu Ungaria decât aceea că reprezintă în parlament Berceniul, un cartier bucureştean întemeiat în 1711 de husarii contelui Bercsenyi Miklos în drum spre Constantinopole, nu are. Doar că în gesticulaţia sa războinică loveşte din plin interesele lui Victor Ponta, la Berlin.

În cartierul Berceni nu mai există picior de maghiar care să justifice patosul naţional al deputatului PSD Bogdan Diaconu, născut la Curtea de Argeş, localitate aflată la 300 km de Cluj. Nici măcar pe strada Secuilor, din acelaşi cartier Berceni numită aşa pesemne în amintirea valurilor de migraţie ale secuilor alungaţi spre Bucureşti fie de prigoana habsburgilor, fie a ungurilor, fie din cauza foametei. Oricum nimeni de pe strada Secuilor nu a cerut autonomie.

Bogdan Diaconu va afla la următoarele alegeri dacă naţionalismul îi aduce şi voturile bercenarilor, primite în 2012 în contul lui Piedone. Până atunci încearcă să le obţină pe ale colegilor parlamentari din USL pentru o lege care, în fantasmele sale diurne şi eroice, ar urma să stopeze fondurile de la Budapesta pentru maghiarimea transilvăneană, dar în fapt loveşte în sectorul ONG şi mai ales fundaţiile ideologice asociate partidelor din România şi din Germania.

Bogdan Diaconu propune interzicerea donaţiilor din partea unor persoane fizice şi juridice din străinătate (partide, organizaţii civile, indivizi) către partidele politice din România sau către ONG-uri care sprijină direct sau indirect partidele politice. Dincolo de ambiguitatea formulării, care în sine reprezintă un pericol, o iniţiativă asemănătoare a mai fost adoptată doar în Rusia lui Vladimir Putin, acolo unde ONG-urile finanţate din afara graniţelor sunt obligate să se înregistreze c