Atunci când sondajele de opinie analizeazã sfera religioasã, reprezentanţii Bisericii manifestã atitudini extreme, în funcţie de interesele pe care le urmãresc: pe de-o parte, elogiazã acele rezultate care prezintã numãrul mare de credincioşi, iar pe de altã parte, devin sceptici cu privire la cercetãrile care aratã cã încrederea proprilor credincioşi în instituţie şi în liderii spirituali a scãzut.

Ĩn prima situaţie, sondajele de opinie devin o bazã solidã pentru diferite revendicãri, aşa cum este de exemplu comunicatul postat de Basilica.ro din 23.04.2013, în care se face referire la un sondaj publicat de Adevãrul şi realizat de INSCOP Research şi care conţinea urmãtoarele date: „Referitor la predarea religiei în şcoli, 86,7% din români sunt de acord cu acest lucru. Din totalul persoanelor care sunt de acord cu predarea religiei în şcoli, 85,4% cred că religia ar trebui predată la ciclul primar, 58,4% sunt de acord să se predea la gimnaziu şi doar 28,4% cred că ar trebui predată la liceu. Aceste procente indică, potrivit INSCOP, că românii sunt destul de încrezători în rolul educativ al religiei.”

Tot pe Basilica.ro existã un articol intitulat ”Bani pentru Biserici, bani pentru oameni” postat în data de 17.02.2013, în care se fãcea apologia alocãrii de fonduri bugetare pentru susţinerea activitãţilor bisericeşti plecând de la considerentul cã peste 80 % din populaţie este de religie ortodoxã: „Religiozitatea mărturisită a poporului român şi proporţia de peste 80% a creştinilor ortodocşi în rândul populaţiei de azi sunt date statistice care ne conduc la ideea că şi în structura autorităţilor legislative şi executive de la noi reprezentativitatea confesională este asemănătoare. În aceste condiţii, alocarea de mijloace financiare de la bugetul statului pentru susţinerea activităţilor bisericeşti nu este doar un sprijin pentru o lucrare cultică desprinsă de