Înainte de a sosi liberalii, cei de o parte si de alta a muntelui, din Petrosani si Petrila, dar si câtiva din restul Vãii Jiului, peisajul era de o frumusete tristã. Pustiul din jurul Troitei, pe a cãrei plãcutã scrie ”…ridicatã pentru cei care au trãit iubind Parângul si Valea Jiului”, a fost alungat când ruga, pomenirea si binecuvântarea a fost ridicatã cãtre înalt de pãrintele Nicolae. S-au depus coroane de flori, s-au împãrtit colacii, apoi locul a cãzut în tãcere.
Când moare liderul viata comunitii dispare, cei din grupul pânã atunci foarte activ si mândru de actiunile sale sunt dezorientati, fãrã busolã… Este o scenã dintr-un film difuzat la un post central TV în ziua Adormirii Maicii Domnului…
”Asa a fost si la noi, în Parâng. Momârlanii nostri au fost invitati la Tilisca, în judetul Sibiu la nedeia Oierilor si la Pui, la sãrbãtoarea comunei, de Sfânta Maria Mare. Am asteptat sã vedem dacã tin organizatorii nedeia în Parâng sau nu. Si dacã am vãzut cã nu fac nimic, ne-am dus acolo unde suntem doriti. Trebuie fãcut ceva. Nu stiu cum, dar dacã nu pot cei care s-au înhãmat la asta, sã facem noi momârlanii asa cum fac cei de la Sãlãtruc, de la Sânioni, de aici de la noi si sã nu ne lãsãm noi pe seama cabanierilor, cã ei au alte treburi, nu traditiile noastre” – a declarat unul din mentorii al Junilor Petrilei, care au fost invitati la Tilisca, la Sãrbãtoarea Oierilor care se tine de Sfânta Maria Mare.
La noi, Parângul a fost pustiu, ulterior organizatorii au gãsit ca scuzã ploaia, dar nu a plouat într-atât încât sã nu poti sta la munte, conform Salvamont. Vremea a fost la fel în tot judetul, dar nu a putut opri manifestãrile de gen de pe teritoriul acestuia. Nedeia din Parâng, de la Troitã, care avea loc de Sfânta Maria Mare, a fost întreruptã timp de 70 de ani fiind interzisã de comunisti. A fost reînviatã în 2006 de Asociatia Petro Aqua
