Economia urcă în statistici, dar se sufocă în realitate. Creşterea poverii fiscale a afectat consumul privat şi afacerile companiilor mai rapid şi mai grav decât se aştepta Guvernul, realitate dezvăluită chiar de execuţia bugetară pe primele şase luni

Înainte de a produce efectele benefice previzionate la buget, creşterile succesive de accize, impozite locale, adăugate altor majorări ale poverii fiscale din anii anteriori (cea mai gravă fiind creşterea TVA), precum şi măsurile de genul creşterii salariului minim pe economie au distrus profitabilitatea companiilor şi au subţiat veniturile disponibile ale populaţiei, erodând şi mai mult consumul.

Consecinţele grave pentru economie au devenit vizibile rapid, în prima jumătate a anului, şi pentru Ministerul Finanţelor. Execuţia bugetară la şase luni arată că planurile iniţiale de a colecta mai mult la buget au eşuat lamentabil. Opinia trimisă Guvernului de Consiliul Fiscal, instituţia independentă împuternicită să analizeze situaţia finanţelor publice, indică o realitate dezastruoasă.

Faţă de ce îşi propusese să încaseze în această perioadă, statul a ieşit în minus cu 6,5 miliarde de lei (aproape un miliard şi jumătate de euro). Gaura echivalează cu mai mult de un sfert din cheltuielile totale de personal ale statului sau cu bugetele însumate pe jumătate de an ale unor ministere precum cele ale Sănătăţii, Justiţiei şi Mediului. Jumătate din această nerealizare a fost cauzată de absorbţia dezastruoasă a fondurilor europene, restul provenind din eşecul încasării veniturilor fiscale şi nefiscale programate prea optimist la începutul anului. „Situaţia indică în mod clar o economie slăbită, cu probleme“, a declarat pentru Capital, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, precizând că previziunile bune de creştere a PIB (2% anul acesta) se bazează aproape exclusiv pe anul agricol bun şi pe creşter