La mijlocul secolului trecut, oamenii au crezut cu adevărat că energia nucleară va schimba totul, dar mai ales transporturile. Dacă în domeniul producerii energiei electrice cercetarea nucleară a adus multe lucruri bune, transporturile încă nu se bazează pe ea. Totuşi, asta nu i-a împiedicat pe oameni să-şi imagineze tot felul de maşini sau alte vehicule futuriste.
Bombele atomice au lovit Japonia în 1945, două oraşe distruse, un mare război finalizat şi mult timp pentru ca oamenii să-şi imagineze tot felul de vehicule care într-o zi ar fi ajuns alimentate doar cu ajutorul energiei nucleare. iO9 le trece în revistă pe unele dintre cele mai interesante, dar care ar fi avut şanse să devină ceva real.
În 1946, la un an după ce Japonia şi-a pierdut două oraşe sub bombe atomice, a apărut ideea motoarelor atomice pentru pace. Erau gândite pentru trenuri, iar în spatele mecanicului, acolo unde se regăsea motorul cu cărbuni, ar fi fost aşezat reactorul. Argumentul era destul de bun şi simplu: pentru a echivala energia rezultată din jumătate de kilogram de Uraniu-235, ar fi fost necesare 2,2 milioane de kilograme de cărbuni.
Primul automobil cu şase roţi s-a numit Ford Seattle-ite XXI, a fost proiectat de Alex Tremulis pentru expoziţia Century 21 - cunoscută şi ca 1962 Seattle World's Fair. Printre marile sale inovaţii se regăseau sistemul de navigare asistată de computer, celule de combustibil interschimbabile, sisteme automate de furnizare informaţii şi posibilitatea de a-i monta un sistem compact de propulsie nucleară.
Maşina alimentată cu energie nucleară, dar şi atentă la mediu a fost Arbel Symetric din Franţa proiectată între '57-'58. Partea interesantă a acestui automobil era că folosea, pentru propulsie, un genestatom, adică un generator nuclear termic de 40 kilowaţi care ar fi utilizat cartuşe radioactive cre
