Faceţi cunoştinţă: el este Marius Casian. MC nu este un personaj ca oricare altul. MC trăia alături de colegii lui de pluş într-un second-hand pe Calea Dorobanţilor, din Cluj-Napoca. Viaţa lui MC era simplă: stătea toată ziua cu colegii lui la poveşti, înghesuiţi şi fără aer. Erau murdari şi rupţi mulţi dintre ei. Viaţa lui pare plictisitoare, dar OK. Până într-o zi, când descoperă că poate să gândească în cuvinte! “Simţeam că mă sufoc, dar suportam cu stoicism toată presiunea. Ştiam că cineva are să vină după mine, din moment ce mă gândeam deja la viaţa mea pe lume”, îşi aminteşte MC.
Mai ţineţi minte ce făceaţi în dimineaţa zilei de 23 februarie a anului 2009? Căci Marius Casian nu are cum să uite. E ziua în care a hotărât că are o misiune pe această lume: să schimbe vieţile celor din jur. Cum? Ei bine, la început şi-a pus în cap să exploreze fiecare colţişor al Clujului şi să povestească lumii întregi despre frumuseţile oraşului, ba chiar să deconpire secrete delicioase, doar de o mână de oameni ştiute.
"Pe bulevardul Dorobanţilor, în second-hand-ul în care eram găzduit, primeam deseori vizite din partea fetelor ieşite de la liceul de arte, chiar acolo, aproape. Trecusem de noapte cu bine, nu ne-a jefuit nimeni deşi începusem să-mi fac griji în oraşul ăsta. Nu apucasem bine să-mi dezmeticesc ochii, aşa că nu m-am întrebat atunci de ce o mână de domnişoară scotoceşte în cutia mea şi a prietenilor mei. M-a apucat de cap cu degetele hotărâte, m-a scos afară, mi-a zâmbit şi-apoi m-a pus brusc lângă o casă de marcat. Bineînţeles că ştiam ce e aia o casă de marcat. Auzisem cu o zi înainte, în 23 februarie, de la unul din colegii ce locuia la suprafaţa cutiei. În fine. M-a ascuns iar în întuneric şi nu m-a scos decât după câteva zeci de minute. Am auzit atunci o altă voce. Striga ceva de genul: Ana, Ana, ce mi-ai adus din oraş? Probabil că se referea la e
