Din start vă avertizez că nu doresc nici să ironizez un episod tragic cum este moartea lui Florin Cioabă, nici să adaug un derizoriu în plus unui asemenea eveniment.

Vreau să atrag atenția că tabloidizarea împrejurărilor legate de dispariția unui lider important al comunității rome este total contraproductivă.

Asta fiindcă Florin Cioabă a fost unul dintre cei mai importanți lideri ai țiganilor din istoria acestei comunități.

Da, a fost primul lider care a pledat agresiv pentru renunțarea la căsătoriile la o vârstă fragedă.

Fie și numai acest lucru face din Cioabă un profund reformator, fiindcă tradițiile cu privire la căsătorie sunt extrem de puternice, fiind, dincolo de cutumă, mecanisme eficiente ale schimburilor de valori intercomunitare.

Poate în primul rând însă ar trebui subliniată activitatea sa de creștinare a romilor în care a văzut singura cale de socializare, de responsabilizare și de integrare. A și spus că „pocăirea” romilor e mult mai eficientă decât orice atitudine represivă. (Un bun prieten mi-a și semnalat un exemplu în acest sens: solista de muzică lăutărescă Gabi Luncă a cărei convertire la cultul penticostal a determinat ca aproape întreaga comunitate să se pocăiască, ceea ce a condus la o scădere exponențială a infracționalității.)

Cu alte cuvinte, vreau să spun că un asemenea context nu e de irosit pe tot soiul de manelizări, exact atunci când nu e nevoie!

Ne place, nu ne place, Cioabă a fost un lider unanim acceptat al comunității rome, al penticostalilor. Nu a fost nici o starletă a televiziunilor, nu a fost inventat de nimeni, ci a încercat să facă ceva!

Iată de ce nici speculațiile cu privire la spitalizare, nici Ponta între chingi, nici Băsescu în lacrimi, nici Dorin Cioabă cu speculațiile despre malpraxis ori costurile de la spital nu sunt axele principale ale unui comentariu responsabil!

T