Peste aproximativ două săptămâni, lubeniţa oltenească care se comercializează în pieţele din municipiu, dar şi pe străzile Zalăului, va putea fi achiziţionată doar de la supermaket. Şi asta din cauza faptului că sezonul lubeniţei se apropie de final, iar oltenii care o comercializează îşi vor strânge catrafusele şi vor pleca spre casă. Chiar dacă câştigul din vânzarea lubeniţei nu a fost unul fabulos, mulţi dintre comercianţii stradali din Zalău spun că vor reveni şi la anul pe meleaguri sălăjene cu marfă de vânzare.

La 44 de ani, Florin Scafucea, un comerciant de lubeniţă din localitatea Dăbuleni, şade cu marfa de vânzare de mai bine de două luni în parcarea privată din centrul oraşului şi se pregăteşte să ia drumul spre casă. Marfa e pe terminate. Vinde ziua, vinde noaptea şi e la dispoziţia oricărui client în orice moment. Serveşte pe oricine şi uneori mai dă şi gratis câte o lubeniţă, în special bătrânilor. “Oricând, la orice oră, servesc pe oricine. Acum kilogramul e un leu, marfa e pe final şi la început de septembrie, plec! S-a vândut…, dar aici lumea e săracă. Am dat şi aşa, fără niciun leu, mai ales bătrânilor care treceau pe aici, pentru că de foarte multe ori îmi spuneau că ar mânca, dar nu au bani să-şi cumpere. Aşa că le-am dat. Fie pomană.”, povesteşte comercinatul de lubeniţă.

O producţie de 300 de tone pe an

Din vorbă în vorbă, comerciantul de la Dăbuleni povesteşte că lubeniţa pe care a comercializat-o de-a lungul timpului în foarte multe oraşe ale ţării e o afacere de familie, “din tată în fiu”, în care, deopotrivă, soţia, copilul, părinţii şi socri sunt implicaţi. 2013 a fost primul an în care s-a hotărât să vină cu pepenii la Zalău. “Până acum am fost la Braşov, la Bucureşti şi în ultimii ani la Deva. A mers destul de bine, însă anul trecut la Deva s-a desfiinţat piaţa şi aşa m-am hotărât să vin aici. Nu prea merge. Aici la Zal