Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” care, aşa cum au spus mai mulţi participanţi ai ediţiei din acest an, a devenit „cel mai mare eveniment de gen din România”, a transformat pentru câteva zile Cetatea de Scaun a Sucevei în cea mai animată locaţie în care s-au conjugat istoria, legenda şi spiritul de petrecere.

Cetatea, din nou locuită de prinţi şi domniţe, cavaleri şi oşteni, prelaţi şi mireni, meşteşugari, menestreli şi comedianţi

Organizatorii evenimentului, Primăria municipiului Suceava, Muzeul Bucovinei şi Consiliul Judeţean Suceava, au oferit publicului un program antrenant şi extrem de divers, menit să satisfacă toate gusturile.

Timp de patru zile, Cetatea Sucevei a fost supusă unui adevărat asediu din partea publicului, care a participat la activităţile care s-au desfăşurat în cele câteva zone de captare a atenţiei spectatorilor: Curtea interioară, Zidul „Alexandru cel Bun”, Zidul de vest şi Şanţul de apărare al cetăţii, precum şi scena în aer liber din incinta Muzeului Satului Bucovinean - unde s-au desfăşurat concertele trupelor invitate.

În Cetatea de Scaun, care a căpătat viaţă, fiind din nou locuită de prinţi şi domniţe, de cavaleri şi oşteni, de prelaţi şi mireni, de comercianţi şi meşteşugari, menestreli, jongleri şi comedianţi, scenelor de trai liniştit li s-au contrapus momente de agitaţie şi de pericol.

Dacă în faţa corturilor, la umbra unor copertine multicolore, femeile coseau sau brodau la gherghef, tinerii se jucau cu mingi confecţionate din sfoară, artiştii cântau sau desenau portrete, iar meşterii confecţionau straie şi podoabe, rastelele grupurilor de oşteni etalau o mulţime de arme şi echipamente de luptă, care sugerau că asupra cetăţii pluteşte ameninţarea unui asediu.

Cavalerii îşi probau platoşele şi coifurile, luptătorii îşi încercau săbiile, arcaşii exersau tragerea la ţintă şi, din