Din cand in cand este util sa se ia in seama statisticile, chiar daca ele raman discutabile cata vreme nu sunt explicitate suficient criteriile de selectare a datelor. In orice caz, unele statistici publicate in ultimul an de catre diverse agentii sau institute ar trebui sa-i puna pe ganduri pe decidenti.
Dau cateva exemple, doar.
Statistici din 2012 indicau o dramatica scadere a inscrierii cetatenilor romani la bibliotecile tarii. Daca in 1990 erau inscrisi 5,8 milioane de cetateni, recordul inscrierilor se va atinge in 1998 si 2003, cu peste 6,1 milioane, pentru ca efectivul inscrisilor la biblioteci sa se prabusesca continuu din 2004 incoace, la sub 4,5 milioane in anii recenti. Nu putem pune acest declin doar pe seama extinderii accesului electronic la publicatii. Cu siguranta, in joc sunt si alti factori explicativi - precum degradarea retelei bibliotecilor scolare, a bibliotecilor rurale si, mai ales, destramarea interesului pentru lectura pe fondul atmosferei, deloc incurajante, pentru cultivare de sine din anii mentionati.
Recent, unele publicatii au semnalat ca in ceea ce priveste invatarea limbilor straine situatia din tara noastra este dramatica, de asemenea. Doar 19,2% dintre cetateni vorbesc o limba straina (Romania fiind intrecuta doar de Ungaria, cu 17,6%), abia 1,3% vorbesc trei limbi straine sau mai multe, iar 69,6% nu vorbesc nici o limba straina. Sa luam insa aminte ca, printre cei care vorbesc cel putin o limba straina, peste 7% dintre cetateni sunt apartenenti ai minoritatilor etnice si imigranti, incat situatia este grava. ( Spre comparatie, asa cum ne spune recntul volum Mathieu Duchatel, ..., Le monde vue d Asie, Philippe Picquier, Mas de Vert, 2013, in China actuala peste 29% dintre cetateni vorbesc o limba straina!). Aceasta degradare arata in plus cat de mult se confirma avertismentul pe care l-am dat din 2001 incoace (v
