Gata. Pe nesimţite a început o nouă campanie electorală. Neoficială, fireşte. Poate pentru că politicienilor le este mult mai simplu să trăncănească şi să se lovească în lozinci decât să guverneze. O să încep însă cu reprezentanţii opoziţiei, zonă în care degringolada e maximă, campania lor electorală având rolul de a contura profilul prezidenţiabilului dreptei. Justificate sau nu, hârjonelile pe tema candidatului la preşedinţie, meciurile dintre PDL şi Mişcarea Populară sunt, poate, de înţeles, însă trădează incompetenţa Opoziţiei de a sancţiona vizibil ceea ce ar fi cu adevărat de sacţionat: derapajele Puterii.

Putere care înregistrează contraperformanţă după contraperformanţă în actul guvernării: eşec în atragerea fondurilor europene, singura pârghie reală pentru relansarea rapidă a economiei, eşec în încercarea României de a adera la spaţiul Schengen, eşec în realizarea privatizărilor Oltchim ori CFR, eşec în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, eşec în atingerea obiectivelor asumate cu FMI, eşec în regionalizare. Cu angajamentul pentru România adoptat de USL în vechea campanie electorală dacă ai sta în faţă, şi ar fi destul de limpede că promisiunile din târg nu se potrivesc cu dezastrul de după. De altfel, USL, cu toată forţa, cu toţi specialiştii în lovituri de stat, cu toate Antenele şi postacii, cu toată maşinăria ei infernală a ratat până şi cel mai fierbinte ideal al său: "să scape ţara de Traian Băsescu". Despre celelalte obiective, nici nu se mai poate vorbi. Şi pentru că peste rezultatele economice, peste frigul ce va veni, peste taxele şi impozitele mărite, peste inflaţie şi şomaj trebuie pus ceva, USL pune acelaşi refren: "Băsescu şi Udrea". Or, după aproape un an şi jumătate de când alianţa sa controlează aproape tot ce mişcă în România, să-l aud pe Victor Ponta rostind acelaşi discurs de campanie despre Udrea şi Băsescu, îmi par