Cadrele militare active, în retragere şi rezervă, precum şi câteva zeci de orădeni au serbat ieri 97 de ani de la înfiinţarea Diviziei 11 Infanterie şi au comemorat împlinirea a 412 ani de la uciderea voievodului unificator de ţară Mihai Viteazul.

În plină dezbatere publică a mutării sau păstrării statuii lui Mihai Viteazul în Piaţa Unirii, foştii camarazi de arme au organizat un ceremonial cu prilejul împlinirii a 412 ani de la uciderea mişeleşte a primul întregitor al neamului românesc, voievodul Mihai Viteazul. Data coincide însă şi cu un alt eveniment, fiind astfel marcată şi împlinirea a 97 de ani de la înfiinţarea Diviziei a 11 Infanterie, participantă la cele două Războaie Mondiale care nu a cunoscut niciodată înfrângerea, cu sediul la Oradea până în 1994, când s-a reorganizat. Ceremonialul militar a debutat cu un Te Deum în memoria eroilor Diviziei 11 şi a lui Mihai Viteazul, moment oficiat de către preotul Teodor Cristea, de la Biserica cu Lună, în prezenţa episcopului ortodox PS Sofronie. Momentul festiv a continuat cu evocarea de către col. (r) dr. Constantin Moşincat a faptelor de arme şi a jertefelor de sânge ale ostaşilor Diviziei 11 Infanterie pe frontul întregirii naţionale (1916-1919) şi pe frontul reîntregirii (1941-1945). Acesta a subliniat că înfiinţarea Diviziei 11 Infanterie a avut loc printr-un decret al regelui neîncoronat, la acel moment, Ferdinand, în contextul mobilizării generale şi al opţinii de a se alătura conflagraţiei mondiale cu scopul întregirii naţionale. Divizia 11 avea în componenţă un efectiv de 25.000 de oameni, infanterişti, artilerişti şi cavaleri. Pentru început avea de supravegheat un front de 80 de km, urmând să facă cu greu faţă forţelor Imperiului Austro-Ungar. „Divizia 11 ajunge în Podişul Transilvaniei. Cu greu face faţă forţelor străine. Armata Română era slab dotată, puştile nu erau suficiente. Primul gene