Situată geografic în aria limitrofă a Creştinismului Răsăritean de rit vechi oriental (sau bisericile care nu au acceptat hotărârile dogmatice de la Sinodul al IV-lea Ecumenic de la Calcedon din 451), Biserica Apostolică Armeană Gregoriană (de la Sfântul Grigorie Luminătorul sau întâiul primat – patriarh – al Armeniei sau Catholicos), potrivit vechiului calendar iulian, o prăznuieşte, în aceste zile de august, pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, de sărbătoarea „Adormirii Maicii Domnului”.

Armenia este primul stat creştin din istorie: la anul 301, prin Edictul regelui Dârtad sau Tiridate al III-lea cel Mare, Creştinismul devine religie oficială a statului, cu 12 ani înaintea celebrului Edict de la Mediolanum (Milano) din 313, decretat de Constantin cel Mare, cel întru totul cu Apostolii.

Anul acesta, comunitatea armeană din Suceava are un motiv de dublă bucurie duhovnicească: pe de-o parte, prezenţa, în mijlocul credincioşilor comunitari, a Înalt Prea-sfinţitului Datev Hagopian Murudian, arhiepiscopul Bisericii Armene din România, alături de Varujan Vosganian, ministru al economiei şi vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, preşedintele Uniunii Armenilor din România, alături de reprezentantul minorităţilor în Parlament, Varujan Pambuccian; pe de altă parte de împlinirea a cinci secole de la întemeierea Bisericii „Sfântul Simeon” (sau Turnul Roşu) de pe străvechea stradă Armenească, biserică ce poartă hramul „Sfântul Simeon cel Bătrân”.

Manifestările din acest an au debutat joi, 15 august, la Mănăstirea Zamca (sediu al primei episcopii armene din România), cu „Tabăra de vară a tinerilor armeni”, aflată la cea de-a III-a ediţie consecutivă, la care au participat 50 de tineri de etnie armeană din ţară. S-au ţinut seminarii şi prelegeri despre cultura, istoria şi credinţa poporului armean.

Apoi, sâmbătă, 17 august