După o săptămână de represalii sângeroase ale Armatei egiptene asupra susţinătorilor fostului preşedinte Mohamed Morsi, îngrijorările Occidentului legate de întreruperea alimentării cu petrol s-au reflectat în creşterea preţului petrolului. Preţul ţiţeiului brut au atins maximul ultimelor patru luni, joi, ajungând la valoare de 111,23 dolari pe baril. Dacă revoltele se înrăutăţesc – sau dacă problemele se extind şi în alte ţări- factorul de risc, calculat în preţul actual al ţiţeiului, va arunca preţurile în aer. Egiptul nu este unul dintre exportatorii principali de energie, ocupând doar a 54-a poziţie de pe lista celor mai mari exportatori de petrol, producând 0.9% din producţia mondială de ţiţei şi 1.8% din gazul natural de la nivel mondial. Cu toate acestea, Egipt joacă un rol vital pe pieţele internaţionale ale energiei prin administrarea Canalului Suez şi a conductei (Sumed) Suez-Mediterană. Acestea sunt două piese vitale din infrastructura pieţei globale de petrol. Anul trecut, aproximativ 7% din petrolul comercializat pe rute maritime şi 13% din gazul natura lichefiat au trecut prin Canalul Suez, conform datelor US Energy Information Administration (EIA). Canalul Suez, care reprezintă o legătură de aproximativ 160 kilometri între Marea Roşie şi Marea Mediterană, şi conducta Sumed de 360 kilometri sunt rute strategice între rezervele de petrol şi gaz din Golful Persic pentru Europa şi America de Nord. Închiderea celor două rute ar adăuga un ocol de aproximativ 4320 kilometri din Arabia Saudită către Statele Unite, crescând costurile şi timpul de livrare. Speranţele că atât canalul, dar şi conducta, vor funcţiona normal sunt însă destul de mari. Incertitudinea din Egipt va continua totuşi să crească preţul petrolului, dar şi situaţia din ţara – vecină, Libia, este un motiv de îngrijorare. Lucrătorii din porturile libiene sunt în grevă de mai multe săptămâ