Revista 22 vă propune o evaluare a activităţii instituțiilor care gestionează relațiile României cu diaspora și situația minorității românești din Ucraina, Republica Moldova și Serbia, precum și un interviu cu Stejărel Olaru, secretar de stat la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (DPRRP).
Relațiile statului român cu diaspora sunt gestionate de 4 instituții, care au atribuții de promovare a culturii și de păstrare a identității naționale a românilor din afara granițelor.
Primele preocupări ale autorităților de la București față de situația românilor care trăiesc în afara granițelor României au apărut la mijlocul anilor 1990, când a fost înființată prima instituție - Consiliul pentru Problemele Românilor de Pretutindeni (astăzi, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, DPRRP) cu atribuții de „sprijinire a comunităților din afara granițelor“.
În 2013, DPRRP se ocupă de „susținerea afirmării și păstrării identității culturale și spirituale românești în comunitățile de peste hotare“ prin gestionarea unor programe de finanțare nerambursabilă în domeniile cultură, mass-media, educație, spiritualitate și tradiție. Concret, DPRRP organizează și finanțează tabere pentru copii români din afara granițelor, Gala premiilor de excelență TVR Internațional (care premiază persoanele care au contribuit la păstrarea și promovarea valorilor românești în afara granițelor), Olimpiada internațională de limba română, stagii / cursuri de perfecționare pentru profesorii de limba română, stagii ale studenților etnici români la instituții românești, aprovizionarea cu cărți în limba română a bibliotecilor din Republica Moldova, ziare și reviste care se adresează diasporei.
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“ a fost înființat în anul 1998, cu scopul de a „promova cultura națională în rândul
