Aflat în permanentă adversitate cu regele Carol II (pe care-l socotea un aventurier de duzină) şi inamic declarat al Gărzii de Fier, spre finele anului 1933, Duca acceptă preşedinţia unui nou Consiliu de Miniştri. După numai o lună şi jumătate, este asasinat pe peronul gării din Sinaia de „nicadori”, trei legionari fanatici.

Ce urmează relatează tot „Adeverul”. După consumarea atentatului, „(...) asasinul o luase la fugă spre linia ferată. Dar în urma lui pornise detectivul Petre Petre, care a reuşit să pue mâna pe dânsul. Vazându-se prins, asasinul a mai tras încă un glonte asupra agentului, rănindu-l la mână. Totuş, detectivul şi-a păstrat cumpătul şi n-a dat drumul criminalului. Sărind apoi şi alţii în ajutor, criminalul a fost arestat”. Asasinul Constantinescu este originar din Galaţi, e licenţiat al Academiei Comerciale şi a candidat pe lista Gărzii de Fier la Făgăraş. Complicii lui sunt doi studenţi dobrogeni: Ion Caranica, fost cap de listă la Caliacra şi Durostor, şi Doru Belimace, din Turtucaia, fiul portarului de la hotel „Excelsior”, din Bucureşti. „Criminalul a fost transportat imediat într-una din încăperile gărei. Aici i s-a luat un interogatoriu sumar. Înfăţişarea asasinului este îngrozitoare. O frunte îngustă, ochii scoşi din orbite, proeminenţa pomeţilor dau impresia unei minţi obtuze, întunecate. Nici o rază mai luminoasă nu se reflectează din trăsăturile obrazului. E cinic în răspunsuri. Nu regretă de loc fapta. Din contră, pare să fie mândru. Întrebat de ce a comis crima, îndrugă o serie de justificări din vocabularul Gărzei de Fier. Afirmă că nu va divulga nimic din ordinele pe care le-a primit. E convins că cei doi complici se vor preda, deoarece aşa le-a fost înţelegerea”. ”Ultima oră” anunţă că „Au fost prinşi şi complicii asasinului primului ministru”: Caranica a fost capturat la Comarnic, în trenul cu care încerca să se întoarcă