Ori cheia s-a tocit, ori cineva a schimbat lacătul! Miracolul modernităţii dă semne alarmante de epuizare. Ce zic, eu? Horcăie! Paradoxal, sursele sale, educaţia sistematică şi cvasi-generalizată, cultura, inovaţia susţinută instituţional în ştiinţă şi tehnologie, "spiritul practic", eficienţa în organizarea sistemelor economice, chiar şi o etică, parţial religioasă, parţial laică, a muncii, ca formă sacră de realizare umană, sunt departe de a fi epuizate! Ceea ce ne-a împins în fundătură nu este "griparea motorului", ci scăderea dramatică a capacităţii noastre de a-i utiliza eficient forţa, de a gestiona consecinţele generate în ritm uniform accelerat de această uriaşă "maşinărie de progres"; atît cele benefice oamenilor, cît mai ales cele care-i creează probleme - de la epuizarea resurselor şi a soluţiilor tradiţionale de supravieţuire, la cele care ţin de gestiunea şi organizarea puterii, în primul rînd a celei politice. Tabloul a fost intuit de geniul lui Goethe, încă de pe la 1797 şi redat într-una dintre "stanţele" sale, "Der Zauberlerhling", Ucenicul vrăjitor. Povestea e încă vie, dar este ştiută generaţiei mature de astăzi, dintr-un alt fapt de cultură, atins de aripa geniului şi izvodit de colaborarea dintre animaţia lui Walt Disney şi muzica lui Paul Dukas. Apropos, la pupitrul orchestrei care a făcut înregistrarea pentru film s-a aflat un alt "Nemuritor", Leopold Stokovski!
Acum, întrebarea cheie: cînd aţi văzut ultima oară filmul cu pricina, pe vreunul dintre canalele de televiziune, din cele "enşpe", pe care le plătiţi în abonamentul lunar? Mie mi-a dat la numărătoare ceva de ordinul deceniilor! Sau, dacă preferaţi o abordare prospectivă: care credeţi că este probabilitatea să îl vedeţi pe televizorul dumneavoastră smart şi multi-cablat cu "enşpe +" canale, în următoarele 24 de ore, în următoarele 7 zile, ori şapte luni? (Exclud cazul în care-l cău
