În ultimii ani, autorităţile sanitare din întreaga lume avertizează insistent asupra pericolului reprezentat de rezistenţa la antibiotice – în 2011, chiar Ziua Mondială a Sănătăţii a fost dedicată acestui subiect. Cu fiecare ocazie, medicii şi pacienţii sunt îndemnaţi să dea dovadă de responsabilitate în privinţa prescrierii şi, respectiv, (auto)administrării acestor medicamente. Iată însă că pe lista posibililor responsabili pentru periclitarea acestei mari cuceriri terapeutice îşi face intrarea un suspect surprinzător: producătorii de discuri pentru verificarea susceptibilităţii la antimicrobiene, folosite pe scară largă pentru a ajuta la alegerea tratamentului. O investigaţie a British Medical Journal, preluată şi în numărul din iunie al ediţiei în limba română, scoate la iveală neregulile din activitatea unui astfel de producător, ale cărei vânzări anuale se ridică la 10 miliarde de dolari. Documente interne ale companiei relevă probleme precum stocarea în condiţii necorespunzătoare a discurilor (rezultând, de pildă, în contaminarea încrucişată între cele încărcate cu antibiotice diferite), necunoaşterea cantităţii de antibiotic de pe toate discurile (acestea fiind uneori de-a dreptul goale) din cauza aplicării incorecte a metodelor de testare, dar şi cosmetizarea rezultatelor verificărilor interne (ducând la comercializarea unor seturi necorespunzătoare). Care ar putea fi consecinţele unor astfel de nereguli? David Shlaes, profesor de microbiologie, răspunde: „dacă un disc conţine o cantitate prea mică de antibiotic, există riscul ca un microorgansim să apară ca rezistent, astfel încât pacientului îi va fi recomandat un alt ant Publicitate ibiotic, care fie va avea mai multe efecte secundare, fie va necesita administrare pe cale intravenoasă în locul celei orale. Mai grav este că o cantitate prea mare de antibiotic va crea o falsă impresie de susceptibilit