De circa un deceniu, toate guvernele au anunţat, pe rând, aproape în fiecare an, că CFR Marfă va fi privatizată şi au supus dezbaterii diverse strategii de înstrăinare a societăţii. Până anul acesta, însă, nu a avut loc nicio procedură de licitaţie pentru vânzarea operatorului feroviar de marfă, privatizarea acestei companii fiind, de fiecare dată, amânată, din diverse motive.
Ultimul anunţ în care Ministerul Transporturilor (MT) anunţa amânarea vânzării pachetului majoritar de acţiuni al CFR Marfă a fost făcut anul trecut, în luna octombrie, motivaţia fiind lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
La sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele şi premierul au avut însă o întâlnire la finalul căreia surse oficiale au declarat că cei doi au convenit să amâne privatizarea CFR Marfă, apreciind că momentul actual nu este prielnic pentru astfel de operaţiuni.
Iniţial, Guvernul se angajase în faţa FMI să vândă doar 20% din acţiunile CFR Marfă, dar, ulterior, autorităţile, la presiunea FMI, au hotărât vânzarea unui pachet majoritar de acţiuni.
Procesul de privatizare a companiei a debutat, în sfârşit, la începutul anului în curs.
De atunci şi până acum au trecut trei anotimpuri şi au avut loc o mulţime de evenimente, modificări, renunţări, reveniri, declaraţii contradictorii etc., alcătuind o pagină de istorie pentru compania de stat, pe care o redăm, pe scurt, într-o pagină de ziar.
* 28 ianuarie
Guvernul s-a angajat în faţa FMI să publice, în luna martie, anunţul de privatizare a CFR Marfă şi să semneze contractul de vânzare a 51% din acţiunile companiei de stat până la jumătatea lui mai, tranzacţia urmând să fie încheiată atunci când "toate condiţiile vor fi îndeplinite".
Relu Fenechiu (foto), ministrul transporturilor de la acea vreme, spunea că privatizarea CFR Marfă a devenit "prioritatea numărul 1
