În ultimii ani, președintele Traian Băsescu a folosit prilejul școlilor de vară destinate ro­mânilor din afara granițelor pentru decla­ra­ții privind Republica Moldova. Anul acesta n-a fost o excepție. Totuși, președintele n-a spus lucruri noi. El a repetat declarații mai vechi, a nuanțat alte afirmații ale domniei sa­le. Chiar și așa, ultimele declarații ale d-lui Băsescu vin după vizita la Chișinău, du­pă alte interviuri comentate, la rândul lor, în fel și chip.

Avalanșa de declarații i-a făcut pe mulți co­mentatori de la București și Chișinău să vor­bească despre contururile unui mare pro­iect unionist, al cărui fir roșu ar trece prin viitoarea cetățenie moldovenească a d-lui Bă­sescu și prin aducerea în fruntea proas­pă­tului partid proprezidențial a unui tânăr po­litician care s-a născut în Ucraina sovietică, sudul Basarabiei istorice. Până și unii di­plo­mați străini acreditați în cele două capitale au început să se întrebe serios despre exis­tența unui astfel de plan. Interesul acestora ar trebui să pună pe gânduri atât România, cât și Republica Moldova.

Cu o agendă internațională atât de încăr­cată, plină de evenimente dramatice care se produc în diverse colțuri ale lumii, cu o cri­ză economică prelungită care generează ten­siuni sociale, unele cancelarii ar putea să nu mai aibă timp și energie pentru nuanțe, expediate de regulă în subsolul depeșelor di­plomatice, și să înțeleagă ad litteram afir­mațiile făcute la București sau Chișinău. Un pretext pentru amânarea sine die a sem­nării documentelor ce vor fi parafate la Vil­nius, cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic, va fi oricând îmbrățișat de un guvern european, depășit de problemele pe care i le pune criza. Și astfel de guverne nu sunt pu­ține. Din memoria instituțională a multor cancelarii n-a dispărut cu totul tema „Ro­mânia, stat cripto-anexionist“.

Practic, aici se confruntă d