Fermierii români, care au avut la nivel de economie încasări de 150 de milioane de euro din rapiţă, se arată prudenţi în privinţa unei supraexpuneri pentru însămânţările noii recolte ca urmare a lipsei de precipitaţii ce ar urma să limiteze productivitatea.
Lucrările pentru noua producţie de rapiţă încep în mai puţin de o lună, iar condiţiile iniţiale determină potenţialul productiv al culturii.
Rapiţa riscă să îşi piardă şi statutul de cultură profitabilă dacă Uniunea Europeană va decide la începutul lunii septembrie să limiteze concentraţia de biocombustibili la 5% din total până în 2020 după ce anterior era propusă o creştere graduală până la 10% în acelaşi interval.
În cazul unui aviz negativ, preţul rapiţei ar urma să îşi piardă principalul „susţinător“, ceea ce înseamnă marje mai mici pentru fermieri. În România o tonă de rapiţă se tranzacţionează în prezent pentru aproximativ 300 euro, cu 30% sub cotaţia de anul trecut.
„Ploile din iulie au lăsat o rezervă de apă în sol şi lucrările pot fi făcute, dar este o lipsă de apă în stratul de 1-7 centimetri, acolo unde ajung seminţele de rapiţă. Dacă nu plouă până la sfârşitul lunii viitoare vor fi probleme“, afirmă Ştefan Poienaru, directorul general al grupului Agrofam, o afacere de 25 mil. euro cu 16.000 de hectare în Balta Ialomiţei.
Un start favorabil al rapiţei în toamnă înseamnă un plus al culturii pentru perioada de iarnă, atunci când producţia este supusă altor riscuri, printre care se numără cel de îngheţ.
Pentru fermieri rapiţa este o cultură de oportunitate şi un adevărat centru de profit, iar cotaţiile ridicate i-au împins pe agricultori să se expună din ce în ce mai mult pe această categorie.
Anterior producătorii au vorbit şi despre profituri de 1.000 de euro/hectar, ceea ce înseamnă o marjă de aproape 40%, dublă faţă de cea de la grâu.
4% din ter
