Campania “Adevărul” de întâmpinare a concertului “The Wall”, care va avea loc pe 28 august în Piaţa Constituţiei, continuă azi cu povestea vieţii celui care aduce acest monumental spectacol la Bucureşti: Roger Waters.

„Nu mai sunt tânăr. Nu sunt nici BB King, nici Muddy Waters, dar continuu să port în mine o flacără. Mai am ceva de spus... Este, dacă vreţi, cântecul de lebădă“ - mărturisea Roger Waters într-un interviu acordat, în 2010, pentru Associated Press.

Copilăria

Şi-a pus amprenta, prin muzica sa, asupra mai multor generaţii. A dat glas într-unmod unic şi inconfundabil temerilor, năzuinţelor şi durerilor sale, transpunându-le în versuri şi într-o muzică aparte. Temeri, năzuinţe şi dureri care nu au fost numai ale lui, ci şi ale milioanelor de oameni care i-au ascultat creaţiile, ale unei lumi măcinate de războaie şi de o inexplicabilă sete de autodistrugere. Şi-a povestit fără încetare viaţa, prin munca sa, şi continuă să o facă şi la aproape 70 de ani.

George Roger Waters s-a născut pe 6 septembrie 1943, în Surrey, Marea Britanie. Copilăria i-a fost schilodită de dispariţia tatălui său, pe care l-a pierdut înainte de a fi avut şansa de a-l cunoaşte. Roger avea doar cinci luni când părintele său, Eric Fletcher Waters, a fost ucis în cel de-Al Doilea Război Mondial, în Italia. Cel care nu a mai apucat să devină model de viaţă pentru micul Roger a fost profesor (asemenea mamei), un creştin devotat şi membru al partidului comunist. Din raţiuni de religie, a refuzat iniţial să se încorporeze, fiind desemnat să conducă o ambulanţă în perioada războiului.

Apoi a cerut voluntar să plece pe front, a fost încorporat într-un regiment de puşcaşi regali, cu care a plecat să debarce în Italia, la Anzio. Pe 18 februarie 1944, când Roger abia împlinise cinci luni, a căzut în prima sa misiune de luptă – se pare, după cum povesteşte Roger,