Voluntarii Turului Dunării pe bicicletă continuă şi în această săptămână să ne împărtăşească experienţele lor, cu ocazia explorării şi investigării cursului Dunării, în cadrul Campaniei „Adevarul“ – „125 de locuri pentru care iubim România“.

Astăzi, continuăm cu partea de sud, în Oltenia. Am plecat din campingul de la Zădval dis-de-dimineaţă, pe un drum însorit, într-o zonă foarte frumoasă. Şoseaua e tivită cu câmpuri de floarea-soarelui, iar în depărtare simţim deja freamătul Dunării.

În satul Măceşu de Jos întâlnim prima familie din proiectul „Popasuri dunărene“, o iniţiativă extraordinară, menită să încurajeze turismul rural. Constantina Ifrim are o gospodărie frumoasă şi poate găzdui şi hrăni cicloturişti, fie ei şi înfometaţi.

Isabela Cioboată din comuna Cârna, un adevărat lider în comunitate, tipul de olteană-spirt care nu are stare de nicio culoare şi care e veşnic în mişcare. Ea gestionează zona comunei sale în cadrul proiectului Popasuri Dunărene. Soţie de preot, ne-a făcut un tur-fulger de 20 min la patru case din Cârna care pot primi oaspeţi.

Rodica Ciutureanu, „doamna facebook“ din comuna Bârca, un fenomen local prin modul în care alege să se implice în comunitate, a iniţiat un atelier de croitorie, e foarte activă online (aşa am şi aflat de ea), face parte din proiectul Popasurilor şi ne-a primit cu masa întinsă, cu varză călită, pui de curte fript, mămăliguţă de vis şi brânză sărată de oaie numai bună.

După acest festin gastronomic, am făcut un ocol de 25 de kilometri către Bârca, şi ne-am oprit în Tunarii Vechi la Iulian Caius Bodi, preot baptist venit din Timişoara. Parcă pentru a ne face să uităm de drumul lung rămas până la Calafat, preoteasa ne-a servit cu o ciorbă bănăţeană de fasole păstăi şi pâine de casă. Numărul de telefon al preotului îl aveam de la H