Niciodată Traian Băsescu nu s-a comportat,
față de un cetățean român aflat în suferință pe un pat de spital, așa cum s-a purtat vreme de 24 de ore cu Florin Cioabă, colegul său de domnie. Au crăpat duzini de români pe șantierele și pe șoselele Europei, și Băsescu și-a văzut de ale lui, studiind atent stenogramele proaspete cu convorbirile inamicilor politici, pe care i le pune în brațe zilnic SRI, cu un pahar mare de Chivas, cu patru cuburi de gheață, în mână. Un român de rând înseamnă, eventual, un vot, pe când Florin Cioabă poate aduce singur câteva zeci sau sute de mii de voturi, în funcție de speța electorală. Când Traian Băsescu l-a rugat pe medicul Brădișteanu să purceadă degrab’ în Antalya pentru a-l consulta pe Florin Cioabă, acesta era deja mort clinic.
Într-o altă ipostază, același medic Brădișteanu
este învinuit de favorizarea infractorului Adrian Năstase, doar pentru că și-a făcut treaba de medic. DNA-ul lui Băsescu a fost mai puternic decât jurământul lui Hipocrat și i-a deschis medicului cont la ghișeul de primire. Important era nu ca Cioabă să se întoarcă viu sau mort din Turcia, ci ca supușii lui Cioabă să vadă câtă grijă îi poartă președintele Băsescu partenerului său de domnie. Și să repete, în 2014, ce au făcut în 2009, adică să-i dea voturile Elenei Băsescu, ca să mănâncă și gura cocoanei domnești o pâine albă la Bruxelles.
Pe 18 martie 2009, Elena Băsescu a părăsit
formal rândurile PDL și a anunțat că va candida ca independentă la alegerile europarlamentare. A câștigat grație normei de 10% în favoarea sa, prestată de fiecare colegiu electoral PDL din teritoriu și mulțămită, în particular, voturilor comunității țigănești. Pentru 2014, EBA a apucat deja să se laude că va repeta figura din 2009 și că va candida fără sprijinul PDL. Pentru că nu mai mizează ca altădată pe norma obligatorie de 10% din voturi a
