Luna august a fost reprezentată, de-a lungul istoriei noastre, de trei evenimente, toate trei la fel de importante pentru evoluţia ulterioară a României.
Întreaga lume politică şi diplomatică a rămas şocată, la 23 august 1939, de semnarea tratatului de neagresiune dintre Germania lui Hitler şi Uniunea Sovietică a lui Stalin, cunoscut sub numele de „Pactul Ribentrop-Molotov”. În aparenţă, tratatul prevedea că cele două puteri vor păstra o stare de neagresiune. Însă, ceea ce nu era cunoscut de opinia publică din acea vreme, erau clauzele secrete ale acestui tratat, care prevedeau împărţirea Europei în sfere de influenţă între cele două puteri, lucru care a ieşit clar în evidenţă, odată cu 1 septembrie 1939, când a izbucnit al Doilea Război Mondial.
Din cauza acestei înţelegeri, România a suferit mari pierderi teritoriale prin anexarea Basarabiei, Bucovinei şi ţinutului Herţa de către Uniunea Sovietică, anexarea nord-vestului Transilvaniei de către Ungaria hortystă şi a sudului Dobrogei de către Bulgaria.
Sigur, din nefericire, aceste anexări au fost acceptate de către regimul lui Carol al II-lea, fără o opoziţie armată şi chiar este greu de spus care ar fi fost situaţia României în cazul unei rezistenţe armate. Ştim însă că principala consecinţă a fost prăbuşirea regimului carlist, venirea generalului Ion Antonescu la putere şi antrenarea României în cel de-al doilea război mondial alături de statele Axei, în principal alături de Germania hitleristă.
Al doilea moment istoric care se leagă de ziua de 23 august este lovitura de palat urmată de lovitura de stat militară, arestarea mareşalului Ion Antonescu, întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste şi participarea României la cel de-al doilea război mondial până în mai 1945 alături de puterile Naţiunilor Unite. Astfel, actul de la 23 august 1944 a pus capăt unui război controversat
