Ruleta care se joacă pe pieţele internaţionale – referitoare la momentul în care Rezerva Federală americană va decide reducerea programului de relaxare cantitativă, care are o valoare lunară de 85 miliarde dolari – va continua să influenţeze evoluţia activelor considerate riscante, analiştii anticipând o volatilitate ridicată până spre finele anului.
Posibilitatea reducerii, începând cu luna viitoare, cu 10 miliarde dolari a cumpărărilor de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA sau a companiilor americane, evocată recent de Dennis Lockhart, şeful Fed din Atlanta, a determinat scăderi ale acţiunilor şi materiilor prime, iar monedele din India şi Indonezia se prăbuşesc, investitorii lichidându-şi poziţiile pe pieţele valutare emergente.
Moneda naţională a fost ferită ieri de scăderi, după trei şedinţe consecutive de depreciere, cursul euro coborând de la 4,4537 la 4,45 lei. Piaţa s-a deschis la 4,4550 lei, după care euro a trecut pe o pantă descendentă, astfel că la ora 14 cotaţiile erau de 4,4440 – 4,4470 lei.
Cursul dolarului american a scăzut de la 3,3392 la 3,3219 lei, însă francul elveţian a urcat de la 3,6046 la 3,6110 lei, cel mai ridicat nivel începând cu 3 iulie.
Monedele din regiune aveau evoluţii asemănătoare cu ale leului, euro fluctuând între 4,235 şi 4,255 zloţi, respectiv între 300,1 şi 301 forinţi.
Perechea euro/dolar creştea, comparativ cu evoluţia de luni, la 1,3323 – 1,34 dolari, într-un moment în care investitorii aşteptau publicarea minutelor ultimei întâlniri a Comitetului de politică monetară a Fed. Acestea ar trebui să le ofere indicii privind momentul încetinirii tipăririi de dolari de către banca centrală americană.
Euro a profitat şi de perspectiva creionată de Bundesbank care a evocat recent tensiunile inflaţioniste din zona euro, care ar putea impune majorarea dobânzii de politică monetară a BCE, care se
