Revista Nature face un inventar al contra-reformelor prin care Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu menţin universităţile sub control politic Sursa: NICU DÎRDÎIAC

Prestigioasa revistă Nature, cea care, în 2012, a depistat plagiatul premierului Victor Ponta, a publicat un articol despre "căderea liberă" în care se află Cercetarea românească.

În articol se arată că fostul ministru Daniel Funeriu a introdus norme şi reglementări care urmau să distrugă reţelele locale de putere şi să creeze condiţiile ca finanţările şi posturile universitare să ajungă la cei mai buni oameni.

Potrivit "Nature", după căderea guvernului din care a făcut parte Funeriu, a urmat un proces de contra-reformă, pentru care mulţi cercetători o blamează pe Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, în prezent preşedinte al comisiei de învăţământ din Senat.

Măsurile care au îngropat Cercetarea

Nature trece în revistă reformele anulate de Andronescu la sfârşitul lui 2012. Rectorilor li se permite din nou să fie şi parlamentari, iar cadrele universitare care au mai mult de 65 de ani – vârsta de pensionare – pot deţine poziţii de conducere în universităţi. Îndrumătorii de doctorat pot din nou să coordoneze mai mult de opt doctoranzi. Cererile pentru burse de cercetare nu mai trebuie supervizate de către oameni de ştiinţă din străinătate. Au fost coborâte standardele de titularizare a profesorilor din învăţământul superior. În 2013, la primul concurs organizat după 2009, au fost numite 1.300 de cadre universitare, scrie revista Nature.

Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Cercetare, a declarat pentru "Nature" că afirmaţiile potrivit cărora standardele pentru a deveni profesor au scăzut sunt "fie o interpretare greşită, fie o presupunere neinformata a ‚iniţiatorilor’ acestei teorii". Ecaterina Andronescu nu a răspuns întrebărilor revistei.

Publicaţia amin