Ştiinţa românească este în derivă, în lipsa unui compromis cu guvernul privind finanţarea cercetării, iar oamenii de ştiinţă s-au resemnat să aştepte vremuri mai prielnice, notează miercuri publicaţia Nature.

Mulţi dintre cei mai buni cercetători români au plecat în timpul haosului politic care a urmat după căderea comunismului, în 1989.

În 2011 însă, guvernul a adoptat o lege menită să ridice standardele în educaţie şi ştiinţă. Ministrul educaţiei şi cercetării din acea vreme, Daniel Funeriu, a dotat această lege cu prevederi care să poată transcende reţelele locale de influenţă şi să asigure că banii şi poziţiile academice sunt atribuite celor mai buni. Totodată, bugetul cercetării a fost aproape dublat. Cabinetul din care făcea parte Funeriu a căzut însă anul trecut, iar reformele au fost în parte anulate, fapt pentru care mulţi oameni de ştiinţă dau vina pe succesorul lui Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, continuă sursa citată.

Instalată în funcţie în iulie anul trecut, Andronescu este o figură puternică în politica universitară a României. Ea a fost ministru al educaţiei şi cercetării în două guverne precedente şi rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti, înainte de a demisiona în baza regulilor lui Funeriu privind conflictul de interese. Legea le-a interzis rectorilor să facă politică, în încercarea de a-i împiedica pe profesori să facă uz de poziţiile politice pentru a-i ajuta pe apropiaţi.

Andronescu şi-a pierdut funcţia ministerială la alegerile din decembrie 2012, dar în ultimele zile în care a ocupat acest post a revizuit legislaţia adoptată în timpul lui Funeriu folosind trei instrumente legale - între care o ordonanţă de urgenţă a cărei motivaţie a fost, după cum a susţinut ea, necesitatea ca standardele să devină accesibile pentru mai mulţi, decret discutat în prezent în parlament. Acţiunile ei