Investitorii imobiliari şi-au refăcut deja prognozele de vânzări şi prevăd pierderea a circa un sfert din clienţi din cauza modificărilor aduse la Prima Casă, iar unii consultanţi prezic falimentul companiilor fără o strategie clară

Trecerea programului Prima Casă la împrumuturi exclusiv în monedă naţională a venit la pachet cu decizia BNR de a reduce dobânda de referinţă la 4,5% pe an. După aceste mişcări, toţi dezvoltatorii de locuinţe şi-au îndreptat atenţia spre ratele interbancare (Robor), a căror scădere, influenţată de BNR, se transmite în reducerea ratelor lunare la împrumuturile în lei. Scăderea acestui indicator nu a întârziat să apară. Robor cu scadenţă la 3 luni a coborât cu 0,7%, la 3,8%, mai rapid decât pasul cu care a redus BNR dobânda-cheie, iar Robor cu scadenţă la 6 luni a scăzut la 4,17%. Această coborâre a dobânzilor interbancare înseamnă că diferenţa de costuri dintre noua variantă a Prima Casă, în lei, şi vechea variantă, în euro, nu mai este de 35%, ci de circa 25%. Practic, pentru achiziţia unui apartament în valoare de 50.000 de euro, rata lunară a unui împrumut pe 30 de ani prin noua variantă a Prima Casă ajunge la circa 1.293 de lei, echivalentul a 294 de euro, comparativ cu 233 de euro, cât ar fi fost rata la Prima Casă în euro. Calculele realizate de Capital au în vedere o marjă de 2,5%, practică de majoritatea băncilor, care este la nivelul maxim stabilit de Guvern. Totuşi, pentru a stimula creditarea pe acest produs, băncile ar putea merge spre o marjă mai redusă, chiar mai mică de 2%, cum deja se practicată la creditele ipotecare clasice.

Omul de afaceri Ionuţ Negoiţă atrage atenţia asupra faptului că devalorizarea leului ar putea duce rata lunară, pe termen lung, sub echivalentul uneia în euro, fiind chiar mai optimist decât Mugur Isărescu, care are ambiţia să aducă dobânzile la lei la acelaşi nivel cu cele de la euro