Ne mirăm că nu creşte economia atunci când abia dacă mai producem ceva! Câţi dintre români fac ceva ce realmente folosim, din mâinile câtora ies bunuri pe care să le putem oferi la export? Sistem de extragere a rentelor, ceea ce impropriu numim economie naţională, abia dacă are capacitatea de a forma locuri de muncă în adevăratul sens al cuvântului: slujbe care să fie relativ predictibile, care să asigure un trai peste nivelul subzistenţei şi care să fie validate de piaţă prin producerea de bunuri şi servicii care să corespundă unor cerinţe ale consumatorului.

Duminică după-amiaza am ajuns în Parcul Ioanid, care acum poartă numele maestrului violonist Ion Voicu. Am fost surprins să văd că într-un loc de recreere cu un perimetru de numai 400 de metri erau nu mai puţin de cinci paznici. S-o fi schimbând tura, mi-am zis. Pare greu de crezut că cinci oameni stau să păzească un parc aşa de mic. Mă uitam că la acea oră nu eram în parc mai mult de 20-25 de vizitatori. O idee smintitoare mi-a străfulgerat prin minte. Paznicii reprezintă aproape un sfert din oamenii care se odihnesc în parcul acesta! Şi o fac pentru bani!

Pare greu de crezut că aşa se întâmplă, aşa încât am revenit marţi, de data aceasta la ora prânzului, pentru a vedea dacă nu cumva duminică am nimerit peste o suprapunere de ture. De data aceasta erau ceva mai mulţi oameni (aproximativ 40-50, dintre care jumătate copii). A fost mai greu să îi găsesc pe cei cinci paznici... Dar i-am găsit! Erau toţi cinci. Doi stăteau la ghereta amenajată, iar alţi trei se odihneau la umbră. De data aceasta am mai văzut şi doi oameni de la salubritate (s-or fi ocupat şi cu grădinăritul).

Plec, având confirmată percepţia din week-end. Erau într-adevăr cinci oameni care asigurau paza. La ieşirea din parc, o cutie în care puteai insera plicuri. "Aveţi o sesizare? Aveţi o propunere? Vă rog depuneţi în at