Pusă faţă în faţă cu legislaţia europeană, România se pierde cu firea, mai ales când autorităţile ar trebui să acţioneze în domenii sensibile, precum cel bancar. Un raport al Comisiei Europene arată că mii de acţiuni în încetare împotriva praticilor abuzive ale profesioniştilor au fost derulate la nivelul Uniunii Europene, în timp ce în România nici măcar nu s-a auzit de ele.
Încă de la momentul în care a devenit public faptul că legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti va fi modificată, astfel încât să fie în acord deplin cu legislaţia europeană, spiritele s-au agitat. Legea ar fi trebuit să conţină o prevedere prin care efectele clauzelor abuzive din contractele preformulate să fie eliminate printr-o singură acţiune în instanţă. Băncile s-au simţit puse în pericol de o astfel de posibilitate, şi nu fără temei, astfel că au făcut toate cele trebuincioase pentru a întârzia procedura sau a o face neaplicabilă – ceea ce până acum au şi reuşit. Poziţia băncilor în acestă chestiune a fost unitară, deşi nu toate au bube în contractele de credit.
Însă, aşa cum ECONOMICA.NET scria aici, există deja un act normativ care ar putea duce la eliminarea clauzelor abuzive, doar că, în mod inexplicabil încă, acesta nu a fost utilizat, deşi e în vigoare din 2007.
Ce se întâmplă în Europa
Când interesele colective ale consumatorilor sunt încălcate, autorităţile şi asociaţiile au pârghiile legale să remedieze situaţia, pe cale amiabilă sau prin intermediul instanţei. Cel puţin asta spune Directiva 2009/22/CE privind acţiunile în încetare. Astfel, când un număr de consumatori este efectat de o practică incorectă în relaţia cu un comerciant, în orice domeniu ar acţiona acesta, o acţiune unică poate duce la eliminarea acelei practici, fără a fi nevoie ca cei afectaţi să caute individual repararea situaţi