Judecătoarea Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, îşi propune, pentru un nou mandat, continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.
Livia Stanciu, care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), menţionează în proiectul de management că printre obiectivele sale se numără reorganizarea ICCJ în scopul punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală, suplimentarea numărului maxim de posturi (magistraţi asistenţi şi grefieri ai Înaltei Curţi), implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a Înaltei Curţi.
Actualul preşedinte al Instanţei Supreme mai precizează că, pentru un nou mandat, îşi doreşte continuarea măsurilor organizatorice luate în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt, atât în cadrul Secţiei penale a ICCJ, cât în cadrul completelor de cinci judecători, cât şi luarea de noi măsuri în acest sens, în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.
Astfel, Livia Stanciu menţionează că, referitor la cauzele de corupţie la nivel înalt, în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a emis rechizitorii, ca rezultat al măsurilor organizatorice luate, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012 au fost stabilite 355 termene în dosarele judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012- iulie 2013,121 termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de completele de cinci judecători.
Totodată, preşedinta ICCJ prezintă în proiect o statistică a dosarelor de corupţie la nivel înalt soluţionate de Secţia penală în primă instanţă, d
