Aşa cum de altfel era de aşteptat, scandalul PRISM a ajuns pe masa Comisiei Europene. „G29”, un organism paneuropean independent pentru protecţia datelor personale şi a vieţii private , a sesizat Comisia Europeană cu privire la posibilul impact al sistemului american de supraveghere asupra vieţii private a cetăţenilor din Uniunea Europeană.
Găsiţi sesizarea AICI
Într-o scrisoare adresată Comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, ”G29” cere să se clarifice modul în care autorităţile americane ar putea avea acces la datele personale ale cetăţenilor europeni şi în ce măsură legislaţia americană este în acord cu dreptul european în această materie.
De asemenea, autorii scrisorii cer Comisiei să cerceteze dacă nu cumva există programe similare sau comparabile cu PRISM şi în state membre ale Uniunii Europene. Este, de asemenea, solicitată o investigaţie asupra modului în care statele membre UE respectă, în general, normele privind protecţia datelor şi secretul corespondenţei.
De notat că după izbucnirea scandalului Snowden, Statele Unite şi Uniunea Europeană au creat un grup de lucru pentru clarificarea problemelor legate de accesul la datele personale ale europenilor. G29 doreşte o evaluare independentă a acestor aspecte.
Există mai multe motive pentru care această sesizare nu poate rămâne fără răspuns la Bruxelles – în primul rând fiindcă nu stă în obiceiul instituţiilor europene să ignore asftel de semnale din societate. La Bruxelles nu-i ca la Bucureşti.
Apoi, alegerile europene se apropie, a mai rămas mai puţin de un an până atunci. Criticată în ultimii ani pentru măsurile de austeritate, ca parte a ”Troicii”( alături de FMI şi Banca Mondială), Comisia, dominată de PPE, are acum ocazia să recupereze serios pe terenul apărării drepturilor cetăţenilor europeni la protecţia vieţii private.
La Bruxelles se vorbeşte despre ambi