În urmă cu câţiva ani, regizorul Peter Jackson, devenit celebru pentru trilogia The Lord of the Rings / Stăpânul inelelor, a decis să scoată din buzunar 30 de milioane de dolari pentru a produce lungmetrajul de debut al unui tânăr canadian de origine sud-africană, Neil Blomkamp. Acesta din urmă nu avea nici 30 de ani, dar impresionase deja printr-o serie de scurtmetraje SF. Rezultatul colaborării dintre Jackson şi Blomkamp a fost District 9, o utopie în care o uriaşă navă extraterestră este blocată deasupra oraşului Johannesburg, iar pasagerii acesteia, aflaţi într-o stare deplorabilă, sunt închişi într-un ghetou al oraşului. District 9, care este o metaforă a apartheid-ului din Africa de Sud, s-a bucurat de o recepţie critică entuziastă, a înregistrat un excelent profit financiar şi a fost nominalizat în 2009 la patru premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film – o performanţă notabilă pentru o peliculă independentă, regizată de un debutant şi cu actori necunoscuţi.
Lui Neil Blomkamp i-au luat patru ani ca să facă un alt film, Elysium, de data aceasta cu un buget mărişor (115 milioane de dolari) şi o companie puternică în spate (Columbia TriStar Pictures). După debutul fulminant din 2009, tânărul regizor avea dificila sarcină de a confirma aşteptările cinefililor. Parţial, a reuşit.
Povestea din Elysium este tot despre segregare: în anul 2154, omenirea este divizată între cei foarte bogaţi, care trăiesc pe o luxoasă staţie orbitală (care dă şi titlul filmului), cu vile, piscine şi parcuri, în timp ce săracii se chinuie să supravieţuiască pe un Pământ suprapopulat şi cu resursele naturale epuizate. Max (Matt Damon) face parte din a doua categorie, fiind un fost infractor care acum lucrează în condiţii foarte grele într-o fabrică de roboţi militari. În urma unui accident, este expus unor radiaţii let