Domnul Ion Cristoiu este în vacanţă. Întreaga perioadă în care maestrul va lipsi din pagina ziarului cu texte la zi despre tumultoasa viaţă politică, Evenimentul zilei va republica editoriale şi articole din anii de început ai gazetei. Astfel, cititorii îşi vor reaminti sau vor descoperi cum arăta "România lui Ion Cristoiu" în anii 1992-1997. Cu siguranţă, vor stârni interes evenimente care au zguduit ţara în acea perioadă, au marcat destine şi au impresionat publicul. (Simona Ionescu)

Oameni care trăiesc şi mor ca în gazete

Pe vremuri, cînd citeam presa anilor 50, pentru a scrie Istoria literaturii proletcultiste eram ferm convins că scrisorile oamenilor muncii, harnic tipărite în Scînteia şi în alte publicaţii, aparţineau, de fapt, redactorilor.

Incontestabil, aceste scrisori se voiau dovada că politica partidului se bucură de sprijinul oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Semnate "muncitorul" X sau "ţăranul sărac" Y, ele împărtăşeau poziţia ziarului şi, prin asta, a partidului în principalele probleme ale momentului. Între ele şi articolele din ziar nu era, practic, nici o diferenţă. Plecînd de aici, dar şi de la primitivismul lor violent, nu-mi puteam imagina că sînt scrise şi puse la poştă de oameni reali.

Îmi imaginam că redactorii Scînteii, biciuiţi de şefi să facă rost, iute şi în proporţii astronomice de adeziuni ale oamenilor muncii la politica partidului, se apucau să compună aşa-zise scrisori de la cititori şi a le publica sub numele acestora. Şi pentru a părea că nu sînt ale lor, ci ale ţăranilor şi muncitorilor de pe întinsul patriei, respectivii redactori se străduiau să le realizeze cît mai analfabete.

Faptul de a scrie butucănos, chiar cu greşeli gramaticale, trecea la vremea respectivă dreptul semnul marcant al apartenenţei la "cei mulţi şi exploataţi". În viziunea proletcultistă a presei şi literaturii, scriau uşor şi cor