În România, în general, există bani. Doar că ei nu ajung, după cum probabil v-ați prins, acolo unde ar trebui, ci în mâinile a ceea ce numim, de ani de zile, “băieți deștepți”.

Să luăm un caz dintre miile existente, un caz care, dacă nu s-ar fi lăsat cu prejudiciu, ar fi putut ajuta Guvernul să aibă suficiente fonduri pentru a repune Oltchim-ul pe picioare.

SC Electrocentrale București SA (ELCEN) avea de plătit, la un moment dat, către Romgaz, datorii de 250 de milioane de lei și întârzieri de plată în valoare de alte 240 de milioane de lei. Ca să stingă datoria, ELCEN a dat în plată centrala termoelectrică Iernut, din Mureș. Deși valoarea unei întregi sucursale ELCEN ar fi trebuit să stingă întreaga datorie și să mai rămână și bani de mărunțiș, darea în plată efectuată la 31.01.2013 s-a făcut, spun unii, ilegal și păgubos pentru Electrocentrale București SA, prin subevaluarea mijloacelor fixe, a materiilor prime aflate în stoc, a materialelor și a pieselor de schimb. Tabla neagră din depozite, de exemplu, n-a fost evaluată la prețul pieței, de 3,20 lei pe kilogram, ci la preț de fier vechi, de doar 95 de bani pe kilogram. Rotoarele de turbine cu abur, aflate de asemeni în stoc pe post de piese de schimb, nou-nouțe, au fost evaluate, și ele, la prețul de 95 de bani pe kilogram, deși valaorea lor reală era, în funcție de complexitatea fiecăreia dintre cele 4.062 de bucăți, între 250 și 400 de euro pe kilogram. Doar de aici, prin evaluarea la preț de fier vechi a unor piese noi, aflate încă în vaselină, ELCEN a fost păgubită cu 7 milioane de euro. În inventarul centralei electrotermice Iernut se aflau 1.900 de poziții și, după cum ați văzut, doar din subevaluarea drastică a două dintre acestea s-au produs pagube de peste 7 milioane de euro. Estimarea totală a pagubelor suferite de ELCEN este de 45 de milioane de euro, iar mecanismul este similar cu ce