Cei mai mulţi care citesc ştirile din ultimele săptămâni sunt derutaţi încercând să înţeleagă ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. Afectează căderea preşedintelui egiptean, Mohamed Morsi, războiul din Siria şi influenţează evenimentele siriene grupările teroriste din regiune? De ce susţin saudiţii Frăţia Musulmană în Siria, dar nu şi în Egipt? Războiul din Siria dezbină sau nu teroriştii suniţi şi şiiţi? Nu există răspunsuri uşoare la aceste întrebări, pentru că statele, triburile şi mişcările din regiune îşi schimbă frecvent atitudinea, în funcţie de interesele lor, chiar şi în atunci când acestea sunt opuse ideologiei şi comportamentului lor obişnuit. În timp ce Morsi susţinea rebelii suniţi din Siria, noua conducere a generalului Abdel Fattah al-Sisi pare să fie susţinătoarea status quo-ului, arătându-şi sprijinul faţă de preşedintele sirian, Bashar al-Assad. Dovezile stau în felul în care guvernul interimar de la Cairo a reluat relaţiile diplomatice cu Damascul, după ce Sisi a preluat puterea pe 3 iulie. Guvernul lui Morsi tăiase toate legăturile cu Siria, în iunie. Mai mult, lovitura de stat din Egipt a reprezentat un obstacol puternic în drumul Primăverii Arabe şi a creşterii influenţei islamiştilor. Încheierea visului Frăţiei Musulmane în Egipt i-a dat un imbold de încredere lui Assad şi altor dictatori regionali, îngrijoraţi de revoluţiile care puteau să îi atingă. Statele din Golf (cu excepţia Qatarului) şi Iordania au avut propriile nelinişti legate de posibile revoluţii în ţările lor, iar faptul că Sisi a stopat acest avânt reprezintă un moment semnificativ de respiro pentru ei. De aceea, noul guvern din Egipt este copleşit cu bani din Golf. Excepţia din Golf este Qatarul, care a susţinut revoluţiile şi ridicarea islamiştilor la putere, în regiune- în special prin canalul său, Al Jazeera, unde încă există o atitudine pro-Frăţia Musulmană. Qatarul