Revigorarea economică şi culturală a Moldovei depinde şi de regionalizare. Judeţele, fie ele doar ale regiunii de Nord-Est, trebuie să conlucreze, nu să nască animozităţi!
Glosar:frâna distanţei - termen geografic care descrie efectul distanţei asupra interacţiunilor culturale sau spaţiale (o viteză mică de deplasare semnifică interacţiuni reduse); taxonomie teritorială - clasificare a teritoriilor; transcalaritate - proprietate a unui spaţiu sau fenomen de a se organiza la diferite scări spaţiale (locală, subregională, regională etc.).
Moldovele actuale reprezintă rezultatul unor „perversiuni” ale istoriei. În urma fiecărei divizări a vechiului stat, marile puteri ocupante au fost preocupate să investească teritoriul rezultat cu o personalitate nouă, pornind de la impunerea unei denumiri care să amintească tot mai puţin de cea originară. În acest sens, cazul Austriei, care a inventat efectiv Bucovina, nu este deloc discret. Dar nu doar forţele externe inamice au afectat teritoriul Moldovei, ci şi stângăciile structurilor interne de încadrare politico-administrativă; acestea pot fi chiar mai nocive, deoarece ating nu numai teritoriul, ci şi modul de a-l trăi, respectiv teritorialitatea.
Revigorarea economică şi culturală a Moldovei depinde şi de regionalizare. Judeţele, fie ele doar ale regiunii de Nord-Est, trebuie să conlucreze, nu să nască animozităţi! Dizidenţa teritorială a Sucevei, ce (re)inventează centralităţi în sudul Bucovinei şi în teritoriile proxime, e binecunoscută. Suceava nu e capitala Bucovinei, ci a judeţului Suceava. Capitala Bucovinei e dincolo de limitele politice fireşti ale României. În lipsa centrului cultural, teritorialitatea bucovineană nu e pe deplin fundamentată, iar neo-bucovinismul ultimilor ani poate deveni un pericol pentru integritatea teriorială a României, dacă, în paralel, există o mişcare de aceeaşi intensitat
