Dupa ce au studiat comportamentul oamenilor si al primatelor in legatura cu bunurile lor materiale, antropologii de la Universitatea Santa Barbara din California au ajuns la concluzia ca generozitatea este un simt artificial, produs al educatiei si relatiilor sociale, simtul natural fiind numai interesul.

Cercetatorii au testat un numar de 32 indivizi, atat oameni din triburi neevoluate, cat si primate, constatand un comportament asemanator atunci cand i se pune cuiva problema sa imparta cu altcineva propria hrana: chiar daca hrana ii prisoseste, nu concepe s-o cedeze decat daca primeste altceva in schimb, arata The Telegraph.

Mai mult decat atat, in timp ce oamenii accepta numai schimburi de tipul "hrana contra hrana", primatele accepta sa schimbe hrana contra altor obiecte folositoare sau atragatoare.

Antropologul Adrian Jaeggi, de la universitatea citata, a observat ca primatele de sex masculin care reusesc sa obtina sau sa detina mai multa hrana decat femelele se arata interesati s-o ofere la schimb nu numai pentru obiecte atragatoare, dar chiar si pentru servicii cum ar fi protejarea sau simpla imprietenire.

In ceea ce priveste oamenii, ei prefera sa-si asigure rezerva de alimente chiar daca sunt indestulati si sunt foarte atenti ca schimbul sa fie cel putin echitabil. Nici unii, nici ceilalti, insa, nu inteleg sa faca un schimb dezavantajos si cu atat mai putin unul filantropic, util numai celui defavorizat.

Tendinta de a-i oferi bunuri celui aflat in nevoie nu exista la primate, dar se poate observa la alte specii, in masura in care viata lor presupune o convietuire complexa si foarte bine sistematizata. Dar nici atunci cedarea de bunuri nu se produce ca act de generozitate, ci numai ca instinct.

Acelasi instinct calauzeste mama sa-si ingrijeasca puii, uneori masculul sa-si ocroteasca feme