„Pentru mama mea, în vârstă de 87 de ani, faptul că-l vede pe Vişinescu pe ecranul televizorului înseamnă recunoaşterea chinului prin care a trecut şi care a marcat-o pentru tot restul vieţii”. Acestea sunt cuvintele rostite de Maria Puiu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Foştilor Deţinuţi Politici (AJFDP). Ea s-a născut în 1951, în perioada în care familia ei avea domiciliul obligatoriu la Roman (Neamţ). Părinţii ei proveneau din familii care au suferit din cauza regimului comunist, au cunoscut interogatoriile chinuitoare şi hăituiala autorităţilor de atunci. Acum, în semn de respect şi de recunoştinţă faţă de moştenirea sa şi faţă de coşmarul prin care au trecut acei tineri care au vrut să răstoarne un sistem, conduce asociaţia. Periodic se întâlnesc şi deapănă amintiri dureroase. „Nu ştiu exact câţi dintre ei au supravieţuit. Cert e că 195 de persoane au plătit cotizaţia în 2013, iar 30% reprezintă urmaşii foştilor deţinuţi politici, a foştilor deportaţi, strămutaţi sau a celor care au avut domicilii obligatorii”, spune Maria Puiu (foto).

Bunica ei ajutase piloţii români să fugă din calea sovieticilor şi au prins-o după ce-i aranjaseră o capcană. „A venit o femeie la bunica să-i ajute copilul bolnav. Ea, care fusese infirmieră pe front, avea leacurile ei. Numai că acasă la femeia aia erau anchetatorii. Au ridicat-o pe ea şi pe mama, care avea doar 19 ani atunci, era un copil. Nu conta pe cine arestau, toţi erau duşmani ai orânduirii comuniste, toţi trebuia să ajungă la puşcărie. Apoi li s-a fixat domiciliul obligatoriu la Roman, dar s-au întors în Botoşani în 1975”, mai povesteşte Maria Puiu.

Acuzaţii inventate

Gheorghe Dubiţ, din Mileanca, avea 25 de ani când a fost arestat pe motiv că deţinea publicaţii interzise, deşi la nicio percheziţie nu se găsiseră astfel de documente. A fost condamnat la trei ani de închisoare corecţion