Ca în fiecare seară din a patra vacanţă succesivă petrecută în insula Kos, ne aflam pe terasa restaurantului Olympiada. Despre Olympiada am să vă povestesc mai multe într-un articol separat. Comandaserăm deja cina şi, în aşteptarea doradei, am văzut că la masa alăturată sunt aduse un soi de chifteluţe împreună cu tzatziki. L-am întrebat pe Kostas, chelnerul nostru vorbăreţ (şi cântăreţ) ce reprezintă felul respectiv. Ne-a explicat că sunt crochete de dovlecei. Le-am comandat în seara următoare, în deschiderea cinei.
Au venit fierbinţi, cu o aromă proaspătă de mentă, perfect îmbinată cu sosul tzatziki întins pe „garlic bread” (pâine păjită frecată cu usturoi – dar asta cred că ştiaţi deja). Ajuns acasă, abia am aşteptat să fac şi eu nişte crochete de acest gen. Din doi dovlecei de circa 300 g fiecare, mi-au ieşit vreo 15 bucăţi.
Continuare …
Ca în fiecare seară din a patra vacanţă succesivă petrecută în insula Kos, ne aflam pe terasa restaurantului Olympiada. Despre Olympiada am să vă povestesc mai multe într-un articol separat. Comandaserăm deja cina şi, în aşteptarea doradei, am văzut că la masa alăturată sunt aduse un soi de chifteluţe împreună cu tzatziki. L-am întrebat pe Kostas, chelnerul nostru vorbăreţ (şi cântăreţ) ce reprezintă felul respectiv. Ne-a explicat că sunt crochete de dovlecei. Le-am comandat în seara următoare, în deschiderea cinei.
Au venit fierbinţi, cu o aromă proaspătă de mentă, perfect îmbinată cu sosul tzatziki întins pe „garlic bread” (pâine păjită frecată cu usturoi – dar asta cred că ştiaţi deja). Ajuns acasă, abia am aşteptat să fac şi eu nişte crochete de acest gen. Din doi dovlecei de circa 300 g fiecare, mi-au ieşit vreo 15 bucăţi.
Continuare …