„Operaţiunea Tismana“ sau cum a salvat Banca Naţională, în 1944-1947, un tezaur de 242 de tone de aurDesecretizarea unor documente privind tezarul Băncii Naţionale scoate la lumină peripeţiile prin care au trecut, în urmă cu aproape 70 de ani, salvatorii celor 242 de tone de aur. Este dovada că BNR învăţase temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors.

În 1944, tezaurul BNR era sub foc încrucişat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla încă în România, pe de alta, Armata Roşie care se apropia de graniţa noastră răsăriteană.

Sesizând pericolul, conducerea de atunci a BNR a decis să-şi apere singură stocul de aur şi, în deplină conspiraţie, l-a ascuns într-o peşteră din judeţul Gorj, în zona Mănăstirii Tismana.

Asta presupunea transportul celor 242 de tone de aur de la Bucureşti la Tismana, păstrarea acolo timp de câţiva ani, apoi transportul de la Tismana la Bucureşti – totul într-un secret absolut.

Întreaga poveste, scoasă acum de la secret, este reprodusă într-un document al Băncii Naţionale, prezentat zilele trecute cu ocazia unei ceremonii prin care Tismana a devenit punct muzeal. Ceremonia a fost prezidată de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Reproducem, în continuare, pasajele esenţiale din documentul citat, care arată prin ce au trecut eroii implicaţi, în anii 1944-1947, în salvarea aurului care putea ajunge oricând la nemţi sau la ruşi.

DECIZIA

** Aprilie 1944. Având în vedere pericolele la care era expusă averea BNR, guvernatorul de atunci, Constantin Angelescu (1883-1973), obţine acordul de a construi un „tezaur de siguranţă“ la Mănăstirea Tismana.

** Iunie 1944. Consiliul de Administraţie al BNR aprobă mutarea tezaurului. Pentru ascunderea urmelor, dar şi mascarea intenţiei de a transfera tezaurul, BNR acordă fond