În cartea Kritik und Krise, Reinhart Koselleck a acordat un spaţiu extins genezei francmasoneriei moderne, precum şi secretului din lojile acesteia. În accepţiunea istoricului, Iluminismul de pe întreg continentul a avut o nemijlocită legătură cu şi a fost marcat deRepublica Literelor și lojile masonice. Ceea ce, din punctul lui de vedere, vrea să însemne că elitele intelectuale au fost responsabile atît pentru creaţia iluministă, cît şi pentru secretul acesteia. „Compararea celor două formaţiuni relativ independente una de cealaltă va genera un frapant paralelism. În limbajul, înţelesul și comportamentul lor, ele dezvoltă un stil determinat, comunitatea de structură sugerînd, în pofida tuturor diferenţelor, o mișcare îndreptată împotriva sistemului absolutist“. Potrivit lui Koselleck, cele două grupuri erau reprezentate de persoane cu origini foarte diverse – nobilime şi burghezie –, a căror mare nemulţumire era aceea de a fi fost private de libertatea de decizie politică. Deşi nobilimea fusese într-o continuă opoziţie faţă de monopolul puterii regale, eliminarea ei de pe scena publică la 1789 indică faptul că nu era cu adevărat independentă (Reinhart Koselleck, Kritik und Krise. Ein Beitrag zur Pathogenese der bürgerlichen Welt, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1973, pp. 49, 49-50, vezi şi ediţia în română, Critică şi criză. O contribuţie la patogeneza lumii burgheze, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2013).

Lojile: formaţiune tipică a unei puteri indirecte

Formată din negustori, bancheri, fermieri și oameni de afaceri, burghezia reprezenta o categorie socială ce dobîndise influenţă prin relaţii, șansă și notorietate. Celor două grupuri li s-au alăturat protestanţii, victimele politicii absolutiste după Edictul de la Nantes din 1685 (Reinhart Koselleck, Kritik und Krise..., pp. 50-51). La Rainbow Coffee-House (Cafe