Pe http://ph-online.ro,

Ana-Maria Stănescu are o logică de fier: “Aşa cum s-a descris în repetate rânduri, deputatul Mircea Roşca are un suflet “liberal” şi e normal ca pasiunile să se îndrepte în aceeaşi direcţie. Plus că, e o vorbă: cine a mers o dată la pescuit, se va duce şi a doua oară”.

E clar că:

“cine a mers o dată la pescuit, se va duce şi a doua oară” nu este “o vorbă”, adică proverb, zicală sau altă mostră de inteligenţă populară, dar sigur sunt mai multe vorbe, practic, o frază cu două propoziţii, una principală: “se va duce şi a doua oară” şi una secundară: “cine a mers o dată la pescuit”.

Acuma,

principala e principală (ca şi în viaţă, dacă eşti “principal”, nici în gramatică nu te ia nimeni la întrebări), problema este secundară… Ei bine, este o propoziţie subiectivă, deci ţine locul unui subiect: “cine a mers o dată la pescuit” – adică: “începătorul/ pescarul/ acela/ el”… “se va duce şi a doua oară”.

Cum, la nivelul

propoziţiei, nu se pune virgulă între subiect şi predicat: “Începătorul se va duce…”, normal că nu se pune nici între propoziţia subiectivă şi pro-poziţia principală: “cine a mers o dată la pescuit se va duce şi a doua oară”.

Numai că

Ana-Maria pune. Oare de ce? Cred că din motive personale. Aceleaşi care o fac să creadă că pescuitul este o pasiune liberală: “deputatul Mircea Roşca are un suflet “liberal” şi e normal ca pasiunile să se îndrepte în aceeaşi direcţie”.

Deci, dacă

Roşca juca table, lucra goblen sau colecţiona şerveţele, aceste pasiuni se îndreptau “în aceeaşi direcţie”, da?! Da! Şi Ana-Maria are o pasiune care se îndreaptă în aceeaşi direcţie agramată, fiindcă, vorba aia, cine a pus o dată virgulă între subiect şi predicat o va pune şi a doua oară: “tot ce s-a făcut, s-a distrus”.

Din cauza pasiunii,

se întâmplă însă lucruri şi mai hazlii. Pe acelaşi princip