În decursul istoriei, actul de la 23 August 1944 a fost prezentat sub diferite forme, în funcţie de interesele ideologice de moment, de la armata sovietică eliberatoare, până la „revoluţia antifascistă şi antiimperialistă”. După 1989, actul de la 23 August nu a fost reconsiderat şi reanalizat tot din motive politice. -AA+A
23 August: O trădare a intereselor naţionale sau unica soluţie de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial??? Ce reprezintă ziua de 23 august???
Actul de la 23 August reprezintă acţiunea prin care România iese din alianţa cu Germania, capitulând necondiţionat în faţa URSS, cu toate consecinţele ulterioare.
Începând cu Stalingrad, impresia generală este că Germania nu va reuşi să câştige războiul. Consecinţa firească este că întreaga clasă politică şi de stat avea obligaţia de a scoate România din război, de a limita efectele alianţei cu Germania şi de prezerva interesele românilor, traducându-se aceste interese prin păstrarea formei de stat, pluripartitiste şi democratice. De acest lucru este convins chiar şi Ion Antonescu, în acest sens depunând diligenţele necesare.
Negocierile secrete pentru ieşirea României din război se poartă pe trei planuri, de trei grupuri diferite, independente unele de altele, cu interese separate, însă două dintre ele având acelaşi interes naţional de îndeplinit.
Grupul Ion Antonescu
Convins de imposibilitatea victoriei germanilor, îl însărcinează în mod direct pe Mihai Antonescu cu ducerea tratativelor de pace. Se deschid două canale de negociere. Iniţial negocierile se deschid doar cu Marea Britanie. Iniţial la Cairo, prinţul Barbu Ştirbey deschide negocierile în numele guvernului. Britanicii, practici şi neechivoci, accepta cu deschidere negocierile. În vara anului 1943 se ajunge cu uşurinţă la un accept. Condiţiile armistiţiului sunt extrem de favorabil
