Absolvent al unui masterat în managementul turismului responsabil la Universitatea Greenwich din Londra, preşedintele Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, Paul Iacobaş, şi-ar dori o viziune clară asupra dezvoltării turismului în ariile naturale din Bihor. Viziune ce ar trebui să pornească din răspunsul la o simplă întrebare: ce fel de turişti vrem să atragem?
Membru în comisia Consiliului Judeţean mandatată să gândească această strategie pentru Padiş, Paul crede că natura din această zonă s-ar împăca cel mai bine cu turiştii care caută locuri de cazare confortabile, dar patronate de oameni ai locului, şi care nu urcă în munţi ca să prăjească mici şi să bea bere, ci să cunoască natura. Şi cărora nici nu le trece prin cap să nu o respecte...
Cine urcă în Padiş?
- Ce soluţii de dezvoltare a turismului pot exista pentru Padiş?
- Eu aş propune un turism la scară mică şi medie, iar accentul trebuie să fie pus pe turiştii care vor să descopere Padişul în profunzime. Sunt eco-turiştii sau turiştii responsabili, care vor ca banii lor să rămână la nivel local. Preferă să stea la un localnic, dar camerele trebuie să aibă un anumit nivel de calitate şi de confort. Au de la 35 de ani în sus, venituri medii, mari sau chiar foarte mari, sunt educaţi şi umblaţi prin lume. Nu merg să mănânce, să bea şi să stea la soare, ci să cunoască şi să înţeleagă zona. Nu stau o zi-două, ci o săptămână, chiar mai mult, şi sunt dispuşi să plătească o sumă considerabilă pentru această experienţă.
Indiferent de strategia aleasă, va trebui să se ţină cont de o problemă a Padişului: apa. Este zonă de carst, resursa de apă se pierde uşor, nu poţi să faci foraje. De aceea nu aş face foarte multe locuri de cazare, iar cele existente vor trebui să colecteze apa de ploaie şi să o reutilizeze, dat fiind că investiţia într-un sistem de alimentare şi canalizare