Clujenii prezenţi astăzi în parcul etnografic din Cluj au asistat la o "lecţie" de secerat specific Maramureşului. La final moroşanii au încins o mini-petreceră, cu muzică şi dans specifice zonei.
Pătlăguţa şi Dumitru Hodor, din Maramureş, le-au arătat stăzi vizitatorilor Parcului Etnografic din Hoia modul cum se seceră grâul în zona care provin.
"La noi se seceră în august, când se coace grâul, atunci se coace holda, când se coace se încârligă spicele, aşa ştim că e coaptă. Se seceră, se mai taie şi cu coasa şi strângem şi după coasă, dar mai mult secerăm, că nu se pradă grâul aşa ca după coasă", povesteşte Pătlăguţa Hodor, o maramureşancă de 68 de ani din Bârsana, căsătorită în comuna Strâmtura.
Seceratul paielor a început la Parcul Etnografic din Cluj în jurul orei 11, cu o rugăciune după cum se obişnuieşte în Maramureş şi nu numai. Participanţii au legat spicele în snopi, pe care i-au pus în clăiţe. În cadrul secerişului s-a şi "horit", iar după masă cei trei muzicanţi din Maramureş prezenţi au dat tonul muzicii inconfundabile specifice zonei, în foişorul din cadrul parcului, clujenii fiind invitaţi să intre în horă, atât la figurat cât şi la propriu.
Dacă la începutul secerişului a fost prezent un public destul de numeros, la "muzică şi dans" au participat destul de puţini clujeni. Totuşi, reprezentanţii Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Asociaţia Maramureşenilor din Cluj-Napoca vor încerca permanentizarea activităţilor cu specific maramureşan, printr-un workshop de dans specific zonei.
"Puţin ne-am
